Homepage / CEDO / Vaccinarea obligatorie, permisa de CEDO?
Date ingrijoratoare privind consumul de droguri Oficial, apare al treilea sex! Instanta constitutionala respinge vaccinarea obligatorie? MARILE INUMANITATI: Masacrul din Nanking MARILE INUMANITATI: Masacrul din Noaptea Sf. Bartolomeu Instanta: Politistii raspund patrimonial pentru greselile facute Decizie controversata: doi morti si autorul liber! Cum poti detine legal o arma? Concubinajul produce consecinte juridice Trecerea contributiilor la salariat, este neconstitutionala si incalca drepturile omului ! Cancerul vindecat cu droguri? Biserica spune DA tatuajelor ! Pericol iminent: substante interzise in fructe! Ce face dependentul de droguri, din ziua arestarii Angajator obligat sa plateasca ratele bancare ale angajatului Folosirea pozelor altei persoane pe facebook, fapta ilicita Perchezitie: Pot filma daca intra in casa? ACHITAREA pentru conducerea unui vehicul fara permis si sub influenta alcoolului Inchisoarea cu executare pentru accesarea unui cont de facebook. Nota critica SCUZA PROVOCARII – CIRCUMSTANTA ATENUANTA LEGALA? Vaccinarea obligatorie, permisa de CEDO? Accesarea telefonului mobil al altuia, constituie infractiune? Drepturile Omului TV: Dezastru ecologic in Bucegi. Constructii neautorizate. Obligatia instantei de a verifica proportionalitatea masurii demolarii. Cele mai crude metode de tortura Inregistrarile facute de parti, pot fi folosite in procesele civile? Dreptul de a cere stergerea numelui din motoarele de cautare. CEDO: Alienare părintească; împiedicarea unui parinte de a-si vizita copilul. CEDO: pasivitatea autoritatiilor in fata violenței domestic CEDO: Comunicarea citatiei prin afisare, incalca dreptul la un proces echitabil. CEDO: Neaudierea martorilor de catre ultima instanta, incalca art. 6 din Conventie. Motivare superficiala a unei hotarari judecatoresti; Sanctiune, aplicarea directa a reglementarile internationale. Infectiile intraspitalicesti, cauză a 70% din decesele inregistrate in serviciile de chirurgie generala. Neinformarea loiala. Fals informatic. Crearea unui cont Facebook cu un continut denigrator la adresa unei persoane. CEDO: Cand este ilegala monitorizarea angajatului in timpul programului. Dreptul la un mediu sanatos. Taierea ilegala a padurilor Alienarea parentala; Tratamentul juridic – decaderea din drepturile parintesti. Viata artificiala vs. moartea legala. CJUE: Fluctuațiile cursului valutar. Consecinte in contractele de credit. Despagubiri acordate pe viata unui fost angajat ce folosise telefonul mobil la serviciu Utilizarea dronei, fapta penala sau nu ? Legalitatea sistemelor de supraveghere video Imbolnavirea in urma unui vaccin. Proba. Dreptul la hrana adecvata Perioada detentiei, considerata vechime in munca

CEDO

Vaccinarea obligatorie, permisa de CEDO?

Întrebarea care se pune este, dacă obligativitatea vaccinării impusă prin lege tuturor persoanelor (și copiilor) sub amenințarea unor sancțiuni, respectă dreptul la viață privată, recunoscută de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care cuprinde și prerogativa protecției corpului fizic împotriva oricărei ingerințe (intervenții, măsuri, tratament etc.) în afara acordului persoanei.

La acest întrebare deja Curtea Europeană a oferit un răspuns, și anume:

Curtea Europeană a pornit de la premisa că [i] , potrivit jurisprudenței sale, integritatea fizică a unei persoane este acoperită de noțiunea de “viață privată” protejată de articolul 8 al Convenției (a se Vedea X și Y Împotriva Țărilor de Jos, 26 martie 1985, § 22, Seria A nr. 91).

Curtea subliniază că integritatea corporală a unui om se referă la cele mai intime aspecte ale vieții private și că intervenția medicală obligatorie, chiar dacă este de importanță minoră, constituie o ingerință în acest drept (a se vedea YF v. Turcia, nr. 24209/94, § 33, CEDO 2003-IX, cu trimiteri ulterioare).

Vaccinarea obligatorie – ca tratament medical involuntar – constituie o ingerință în dreptul la respectarea vieții private, care include integritatea fizică și psihică a persoanei, garantată de articolul 8 § 1 (a se vedea Salvetti contra Italiei (dec.), 42197/98, 9 iulie 2002 și Materia v. Slovacia, nr.31534 / 96, § 64, 5 iulie 1999).

În cauza analizată, Curtea notează că, astfel cum a fost necontestat de părți, există o ingerință în viața privată a reclamantului.

Curtea notează, de asemenea, că o astfel de ingerință a fost prevăzută în mod clar de lege și ca urmare a scopului legitim al protecției sănătății. Rămâne de examinat dacă această ingerință era necesară într-o societate democratică.

În opinia Curții, interferența cu integritatea fizică a reclamantului ar putea fi justificată de considerentele de sănătate publică și de necesitatea de a controla răspândirea infecțioasei boli în regiune. În plus, potrivit constatărilor instanței naționale, personalul medical a verificat dacă este adecvat pentru vaccinare înainte de efectuarea vaccinării, ceea ce sugerează că au fost luate măsuri de precauție necesare pentru a se asigura că intervenția medicală nu ar fi în detrimentul reclamantului în măsura în care ar afecta echilibrul intereselor între integritatea personală a reclamantului și interesul public de a proteja sănătatea populației.

În mod similar, o hotărâre judecătorească a fost adoptată de Comisia pentru Drepturile Omului, care, pornind de la aceeași premisă, și anume obligarea unui persoană de a se supune tratamentului medical sau unei vaccinări, poate constitui interferența cu dreptul la viața privată.

În acest context, Comisia a reținut că, în astfel de situații, rămâne de examinat dacă o astfel de interferență este compatibilă cu

al doilea paragraf al articolului 8 al Convenției. Mai precis, trebuie stabilit dacă interferența permisă în temeiul legislației este inspirată de una sau mai multe scopuri menționate la alineatul (2) și este necesară unei societăți democratice.

Comisia consideră că, în ceea ce privește obiectivul legislației în litigiu, interferența se bazează pe necesitatea de a proteja sănătatea publicului și a sănătății persoanei în cauză și este justificată.

Concluzie:

În măsura în care obligația de vaccinare este prevăzută de o lege națională, măsura justificată de un interes public, precum cea de protecție a sănătății publice și de împiedicare a răspândirii bolilor, atunci, în principiu, măsura este permisă și respectă exigențele articolului 8 din Regulamentul Convenție.

În cazurile în care există îndoieli cu privire la calitatea vaccinului, utilitatea acestuia sau chiar, cu privire la consecințele produse de acesta, statul are obligația de a lămuriască aceste aspecte și să elimine orice risc de risc potențial, în cazul în care nu o față, atunci, măsurile de vaccinare nu mai sunt permise prin lege.

Av. Artin Sarchizian

Jr. Petruța Simionescu

[i]  Solomakhin împotriva Ucrainei, nr.24429 / 03, §§ 33-39, 15 martie 2012

 

Post a Comment

Your email address will not be published.