Homepage / CEDO / CEDO: pasivitatea autoritatiilor in fata violenței domestic
Date ingrijoratoare privind consumul de droguri Oficial, apare al treilea sex! Instanta constitutionala respinge vaccinarea obligatorie? MARILE INUMANITATI: Masacrul din Nanking MARILE INUMANITATI: Masacrul din Noaptea Sf. Bartolomeu Instanta: Politistii raspund patrimonial pentru greselile facute Decizie controversata: doi morti si autorul liber! Cum poti detine legal o arma? Concubinajul produce consecinte juridice Trecerea contributiilor la salariat, este neconstitutionala si incalca drepturile omului ! Cancerul vindecat cu droguri? Biserica spune DA tatuajelor ! Pericol iminent: substante interzise in fructe! Ce face dependentul de droguri, din ziua arestarii Angajator obligat sa plateasca ratele bancare ale angajatului Folosirea pozelor altei persoane pe facebook, fapta ilicita Perchezitie: Pot filma daca intra in casa? ACHITAREA pentru conducerea unui vehicul fara permis si sub influenta alcoolului Inchisoarea cu executare pentru accesarea unui cont de facebook. Nota critica SCUZA PROVOCARII – CIRCUMSTANTA ATENUANTA LEGALA? Vaccinarea obligatorie, permisa de CEDO? Accesarea telefonului mobil al altuia, constituie infractiune? Drepturile Omului TV: Dezastru ecologic in Bucegi. Constructii neautorizate. Obligatia instantei de a verifica proportionalitatea masurii demolarii. Cele mai crude metode de tortura Inregistrarile facute de parti, pot fi folosite in procesele civile? Dreptul de a cere stergerea numelui din motoarele de cautare. CEDO: Alienare părintească; împiedicarea unui parinte de a-si vizita copilul. CEDO: pasivitatea autoritatiilor in fata violenței domestic CEDO: Comunicarea citatiei prin afisare, incalca dreptul la un proces echitabil. CEDO: Neaudierea martorilor de catre ultima instanta, incalca art. 6 din Conventie. Motivare superficiala a unei hotarari judecatoresti; Sanctiune, aplicarea directa a reglementarile internationale. Infectiile intraspitalicesti, cauză a 70% din decesele inregistrate in serviciile de chirurgie generala. Neinformarea loiala. Fals informatic. Crearea unui cont Facebook cu un continut denigrator la adresa unei persoane. CEDO: Cand este ilegala monitorizarea angajatului in timpul programului. Dreptul la un mediu sanatos. Taierea ilegala a padurilor Alienarea parentala; Tratamentul juridic – decaderea din drepturile parintesti. Viata artificiala vs. moartea legala. CJUE: Fluctuațiile cursului valutar. Consecinte in contractele de credit. Despagubiri acordate pe viata unui fost angajat ce folosise telefonul mobil la serviciu Utilizarea dronei, fapta penala sau nu ? Legalitatea sistemelor de supraveghere video Imbolnavirea in urma unui vaccin. Proba. Dreptul la hrana adecvata Perioada detentiei, considerata vechime in munca

CEDO

CEDO: pasivitatea autoritatiilor in fata violenței domestic

In cauza Balsan contra Romanieie, reclamanta a afirmat că fostul ei soț manifestase violențe în ceea ce o privește pe durata căsătoriei lor. În timpul procedurilor de divorț, atacurile acestuia s-au intensificat, iar ea a depus mai multe plângeri la poliție. În fața Curții Europene, reclamanta s-a plâns că a fost supusă violenței din partea soțului ei și că autoritățile statului au depus eforturi minime pentru a înceta sau preveni această stare de fapt.

Temediul de drept: Articolul 3: Violența fizică suferită de către reclamantă fusese documentată prin rapoartele medico-legale și cele alepoliției. Era îngrijorător faptul că la nivelul anchetei și în fața instanțelor, autoritățile naționale au considerat că actele de violență domestică au fost provocate și că nu au fost suficient de grave încât să reclame incidența legii penale. Problema impunității pentru actele de violență domestică se situase în centrul acestui caz. Reclamanta a făcut uz pe deplin de remediul oferit de procedura penală, însă deși conștiente de situația sa, autoritățile naționale au eșuat să întreprindă măsurile adecvate pentru a-l pedepsi pe făptuitor și pentru a preveni eventualele atacuri.

Concluzie Curtii[1]:

Articolul 14 coroborat cu articolul 3: Eșecul unui stat de a proteja femeile împotriva violenței domestice le încalcă dreptul acestora la protecție egală în fața legii. Statisticile oficiale demonstrau că violența domestică era tolerată și chiar percepută ca fiind normală de majoritatea populației din România și că mai curând un număr mic de incidente comunicate erau urmate de anchete penale. Numărul victimelor violenței domestice creștea anual, marea lor majoritate fiind femei. Aceste considerente coincideau cu constatările Comisiei Națiunilor Unite pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor.*

Autoritățile naționale erau conștiente de faptul că soțul reclamantei a supus-o pe aceasta la violențe, în mod repetat. Ele nu au ținut cont de scopurile urmărite prin legislația națională atunci când au reținut că aceasta a provocat actele de violență domestică, că violența nu prezenta un pericol pentru societate și că nu fusese suficient de gravă pentru a face incidente sancțiunile de ordin penal. Procedând astfel, autoritățile au acționat de o manieră care era clar neconformă cu standardele internaționale privind violența împotriva femeilor și violența domestică în special. Pasivitatea autorităților în acest caz se remarcase și din eșecul acestora de a întreprinde măsuri de protecție a reclamantei, în ciuda solicitărilor repetate ale acesteia adresate poliției, parchetului și instanțelor. Având în vedere vulnerabilitatea specială a victimelor violenței domestice, autoritățile trebuiau să analizeze mai detaliat situația reclamantei.

Violența suferită de către reclamantă putea fi considerată drept violență motivată de sexul victimei, care constituia o formă de discriminare a femeilor. În ciuda adoptării de către Guvern a unei legi și a unei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, indiferența generală a sistemului judiciar și impunitatea de care se bucurau agresorii, așa cum s-a constatat în acest caz, indica faptul că nu exista un angajament suficient pentru a întreprinde acțiunile adecvate în vederea combaterii violenței domestice. Sistemul de drept penal, așa cum a funcționat acesta în speță, nu manifestase un efect inhibitor adecvat, apt să asigure prevenirea efectivă a actelor ilegale ale soțului reclamantei împotriva integrității personale a acesteia.

[1] Hotărârea din 23.5.2017

 

Post a Comment

Your email address will not be published.